luni, 26 decembrie 2016

Praznicul Nașterii Domnului la Birda și Sîngeorge

Duminică 25 și Luni 26 Decembrie a fost prăznuită Nașterea Maicii Domnului la bisericile cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” și ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din parohia Birda, protopopiatul Deta.
Cu acest prilej a fost oficiată Sfânta Liturghie cu începere de la orele 10,00. La momentul întătinat a fost citită Pastorala la Praznicul Nașterii Domnului a Înaltpreasfințitului Arhiepiscop și Mitropolit Ioan. Au primit Trupul și Sângele Domnului mai mulți credincioși și copii din parohie și filie. După otpustul Sfintei Liturghii copiii au primit pachete cu dulciuri. Pentru această ocazie au fost pregătite 100 de astfel de pachete cu cadouri.
Tot acum a fost distribuit nr. 4 al revistei trimestriale de cultură și religie rurală ,,Arhanghelul” însoțit de un calendar creștin-ortodox de buzunar.
A doua zi de Crăciun, după Sfânta Liturghie a fost săvârșită Taina Sfântului Botez pentru prunca Teodora Sofia din satul Sîngeorge.

sâmbătă, 24 decembrie 2016

Pastorala de Crăciun – 2016


† IOAN,

Din mila lui Dumnezeu,

Arhiepiscop al Timișoarei și

Mitropolit al Banatului



Iubitului nostru cler, cinului monahal

şi drept-credincioşilor creştini, har, milă şi pace

de la Dumnezeu Tatăl, iar de la noi,

părintească binecuvântare.



„Cercetatu-ne-a pe noi de sus, Mântuitorul nostru,

Răsăritul răsăriturilor, și cei din întuneric și din umbră

am aflat adevărul: că din Fecioară S-a născut Domnul“.                    ( Luminânda Nașterii Domnului)





Iubiți frați și surori în Domnul,



        Praznicul Nașterii Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos a adus bucurie sfântă în lume. De la o margine la alta a pământului colindătorii vestesc Nașterea Domnului precum odinioară îngerii au vestit-o păstorilor din Betleem. Colindătorii iau azi chip de îngeri. Să-i primim cu inimile deschise. Ei vin să alunge tristețea din inimile noastre și să intre Pruncul Iisus, Fiul lui Dumnezeu.



Colindă pruncii și ne amintesc în fiecare an că a venit Dumnezeu în lume făcându-Se Prunc, asemenea lor. Hristos a venit la prunci să-i înveșnicească în pruncie. Așa ar fi dorit Dumnezeu când l-a creat pe om: să rămână veșnic prunc. Dar omul a căzut din pruncie în lumea frunzelor ruginii.

Iubiți frați, azi ne-a cercetat Unul din Sfânta Treime pe noi, cei căzuți în țărâna din care ne crease Dumnezeu. Acum ne-au ajuns din urmă profețiile Vechiului Testament.

 Cercetatu-ne-a Neuitatul Dumnezeu. Nu ne-a creat pentru a rămâne în împărăția frunzelor ruginii, ci în împărăția iubirii Sale celei nemărginite și veșnice.

Atunci când Cain l-a ucis pe fratele său Abel, s-a declanșat marea furtună în istorie. Omul, prin căderea în păcat, ajunsese un naufragiat în istorie.

Din Sfânta Fecioară Maria și din Duhul Sfânt Se ridică la orizontul istoriei umane Soarele Cel luminos spre Care se îndreaptă de mai bine de două mii de ani cei ce vor să călătorească spre limanurile veșniciei.

Hristos este Norul cel luminos Care îi conduce pe cei ce doresc să ajungă în Patria Luminii, acolo unde omul nu mai are umbră. Omul pierduse lupta cu timpul și călătorea fără compas în jurul minții. Păcatul i-a adus o rupere în gândire. Se întunecase cerul din noi, iar accesul la cultura „de dincolo“ era tot mai greu. Noi, creștinii, prin Hristos aparținem unei culturi cerești. Sunt însă printre noi unii care refuză să intre în această cultură cerească și chiar refuză de „a fi“.

Realitatea nu are timp, ea transcende timpul, iar prin Hristos și omului i se dă această posibilitate de a transcende timpul și de a urca în corabia veșniciei lui Hristos. Azi asistăm parcă la o implozie a istoriei și fără să ne dăm seama ne îndreptăm spre o sclavie a păcatului și a depărtării de Hristos Domnul, Cel Ce ne-a cercetat prin Întrupare.

Noi cei botezați în numele Sfintei Treimi mărturisim că aparținem culturii și civilizației hristice. Ideile și gândurile sunt pâinea minții noastre. Ce fel de idei și gânduri semănăm azi în mintea copiilor? Spre ce fel de civilizație ne îndreptăm: spre cea a luminii sau spre cea a întunericului?

A venit Hristos în lume ca să tragă clopotele istoriei, căci istoria nu înseamnă cartea morții unui neam. Ne este azi teamă de viață. De ce fel de viață?! De viața fără de Hristos. Viața curge în eternitate. Viața nu poate fi pusă pe un raft, în muzeu. Viața în Hristos nu este teamă de necunoscut, căci Cel necunoscut până la Întrupare S-a făcut azi cunoscut oamenilor. Dumnezeu a venit atât de aproape de noi, dar este de neatins.

Azi a venit mai aproape ca niciodată de la întemeierea lumii pe ogorul creației Sale. A venit să-l brăzdeze din nou și să semene în el iertare și jertfă, așteptând să răsară iubire și recunoștință.

Întruparea este al doilea mare act de la creația lumii. Dumnezeu Își îmbracă Fiul în mantie de țărână. Prin Întrupare Hristos Își sfințește a doua oară creația Sa- pe om.

Dumnezeu este deasupra întâmplării. Azi s-a plinit vremea venirii Sale în lume. Noi, creștinii, de azi să-I dăm slavă lui Dumnezeu că ne-am născut după plinirea vremii, după venirea lui Hristos în lume.





Iubiți credincioși,



Unde suntem azi, spre ce ne îndreptăm?! Omul se naște o singură dată, o țară de mai multe ori. O țară se naște prin fiii săi. De nu vom asculta glasul Evangheliei lui Hristos vom rămâne un popor nenăscut și o țară care se stinge. În ultimii ani putem vorbi de un popor nenăscut și o țară nenăscută. De câte ori a murit această țară în ultimele trei decenii?!

Doamne, ne-am rărit. Rogu-Te nu ne mai rări!

Doamne, oprește rărirea neamului nostru românesc!

Doamne, nu îngădui ca neamul nostru să naufragieze în istorie!

Viața omului pe pământ este o carte fără ultimul capitol. Acest ultim capitol poartă pecetea veșniciei.

Doamne, înveșnicește neamul nostru în Țara Luminii, acolo unde omul nu mai are umbră!

Azi, la acest Praznic Împărătesc, împreună cu îngerii și cu păstorii, L-am văzut pe Hristos Prunc. Azi S-a pruncit Fiul lui Dumnezeu. S-a născut Stânca vieții noastre; de acum nu ne mai rezemăm de o umbră, ci de Adevăr.



Iubiții mei fii duhovnicești,



Țăranul român și-a făcut fluier din lemn uscat și suflând în el i-a dat viață. Dumnezeu Și-a făcut și El un fluier din lut și l-a numit om. În acesta a suflat Dumnezeu harul iubirii Sale.

Doamne, nu înceta să cânți din fluierul Tău de lut ca să se audă neîncetat în univers sublimul Tău cântec de iubire.

Glasul lui Dumnezeu s-a auzit prin Profetul Isaia care zice: „Căci Prunc S-a născut nouă, un Fiu S-a dat nouă, a Cărui stăpânire e pe umărul Lui și se cheamă numele Lui: Înger de mare sfat, Sfetnic minunat, Dumnezeu tare, biruitor, Domn al păcii, Părinte al veacului ce va să fie“ (Isaia 9, 5- 6).

Doamne, ne-ai trimis în lume un Prunc să ne ducă și pe noi în Țara cea de Sus, a pruncilor. Ne-ai trimis, Doamne, un Sfetnic luminat să ne lumineze cărarea și cugetele noastre. Ne-ai trimis, Doamne, un Domn al păcii.

Pacea Ta, Doamne, nu o lua de la noi. Pacea în Hristos este adevărata pace, căci ea stă sub semnul adevărului și al iubirii.

Pacea nu este absența războaielor, ci prezența iubirii și a dreptății lui Dumnezeu. Ce vom zice azi, cum vom mulțumi lui Dumnezeu pentru Darul pe care ni L-a trimis, poruncă dându-ne ca de El să ascultăm (cf. Matei 17, 5)?!

Hristos este Calea, Adevărul și Viața (cf. Ioan 14, 6). Să iubim Adevărul, să umblăm pe calea Cerului și astfel vom dobândi ce a pierdut Adam: Viața veșnică.

A venit azi Hristos la noi într-o binecuvântată cercetare de Sus. De acum viața veșnică nu mai stă sub imperiul timpului, ci al neînseratei Lumini și al nemărginitei iubiri a lui Dumnezeu.

Doamne, Îți mulțumim că ne-ai aflat și ne-ai cercetat în această lume- în întunericul și-n umbra morții- și ne-ai ridicat pe umerii Tăi așa cum își ridică păstorul oaia cea rănită! Ne-ai scos la limanul luminii și apoi ai luat pe umerii Tăi Crucea.

Doamne, cea dintâi cruce Ți-am fost eu.



Iubiți credincioși,



        Să-L rugăm pe Dumnezeu să ne ajute să-I facem și noi o cercetare Sus și să ne primească la Cina Mielului, în Țara Luminii celei neînserate.

        Bunul Dumnezeu să vă poarte de grijă tuturor și să binecuvânteze țara noastră.

        Să vă învrednicească Dumnezeu să petreceți sfintele sărbători ale Nașterii Fiului Său și Bobotezii în pace, sănătate și bucurie sfântă.

        Să nu-i uităm în aceste sfinte sărbători nici pe cei ce sunt în nevoi, pe cei bolnavi și pe cei lipsiți de libertate.

Iubiți credincioși, rămâneți statornici în credința noastră în Sfânta Treime Dumnezeu, ca fii ai neamului și ai Bisericii noastre strămoșești.

        Harul Domnului nostru Iisus Hristos, dragostea lui Dumnezeu Tatăl și împărtășirea Duhului Sfânt să fie cu voi cu toți!





†Ioan,

Mitropolitul Banatului

http://mitropolia-banatului.ro/pastorala-de-craciun-2016/

La colindat în parohia Birda

În Ajun de Crăciun, copiii din parohia Birda au vestit Nașterea Domnului la casele credincioșilor. În clinchet de clopoței au răsunat colinde tradiționale românești: ,,O ce veste minunată”, ,,Trei păstori”, ,,Steaua sus răsare”, ,,Astăzi S-a născut Hristos”, ,,Iată vin colindătorii”, ,,Cerul și pământul, ,,Coborât-a coborât”, ,,Sculați, sculați boieri mari”, ,,Viflaime, Viflaime”, ș. a.
Pentru reușita acestei vestiri a Nașterii Domnului mulțumiri se cuvin copiilor care s-au pregătit prin repetiții zilnice în ultimele două săptămâni. Același mulțumiri se cuvin și bunilor credincioși care au primit cu bucurie aceste colinde pregătite și interpretate de copiii și nepoții lor.


vineri, 23 decembrie 2016

..Monitorul Primăriei Birda”, nr. 1, 2016

Cu bucurie anunțăm aparțiția primului număr pe luna Decembrie a oficiosului Primăriei Birda numit sugestiv ,,Monitorul”. Căutând o explicație etimologică a titlului ales am găsit obârșia latină a lui care s-ar traduce în românește cu: ,,cel care amintește de ceva, povățuitor, sfătuitor”. (Gh. Guțu, Dicționar latin-român. Ediție revăzută, Editura Humanitas, București, 2009, p. 379).
Răsfoind cu atenție cel dintâi număr am observat că sumarul publicației reușește să ,,amintească” de trecutul și mai ales prezentul activităților desfășurate pe raza Comunei. Nu voi intra în detalii, ci voi lăsa cititorii să regăsească evenimentele, dar mai ales realizările deloc neglijabile ale edililor locali în paginile 2-3: ,,Lucrări de investiții” și ,,Planuri de viitor”. Între aceste proiecte consemnăm și ridicarea unei noi biserici ortodoxe în satul Mănăstire.
Apariția acestui buletin informativ se înscrie în cadrul mai general al presei și anume în activitatea de a informa cititorii, urmată de alte trei funcții derivate: de a explica, a educa și a forma. (Cf. Lucian-Vasile Szabo, Libertate și comunicare în lumea presei. Principii, norme, reguli. Limbajul mass-media, Editura Amarcord, Timișoara, 1999, p. 25). Prin caracterul local publicația lunară are și unul personal. Din punctul meu de vedere –afirma un ziarist american, o comunitate fără un ziar este ca o biserică fără amvon sau fără altar. Îi lipsește ceva – o voce familiară, un sentiment de a fi acasă, o continuitate. Caracterul unui loc este definit și confirmat de ziarul său. (Jock Lauterer, Ziarul local. Cum să scrii pentru publicația unei comunități, trad. Alina Măriuț, Silvia Chirilă, Editura Polirom, Iași, 2010, p. 16).
De această nouă publicație se va ocupa un profesionist al genului: Silvia Fechete, redactor-șef al revistei primăriilor din Banatul istoric intitulată sugestiv ,,Banatul”.

Acum la început de drum dorim publicației noi și noi numere care să bucure cititorii de realizările înfăptuite de diriguitorii Primăriei în comună și în satele aparținătoare acesteia, putere neîmpuținată de muncă tuturor truditorilor ei, iar cititorilor răgaz și interes pentru a o lectura.

joi, 22 decembrie 2016

,,Foaia Codrenilor”, anul I, nr. 3 / 2016

O știre deosebită: a apărut și continuă editarea o revistă (12 p.) a Parohiilor Sălcița, Iablanca și Mesici din Banatul Sârbesc, pagini de cultură, tradiție și spiritualitate. Periodicul, supliment al ziarului ,,Tibiscus” din Uzdin apare în 350 de exemplare fiind distribuit gratuit cititorilor și este afiliat Asociației Publiciștilor din Presa Rurală din Banat.
Fiind vorba de o publicație bisericească redactată de preotul Cornel Juică o parte mare din foile revistei au tematică religioasă: ,,Pastorala la Nașterea Domnului (2016)” a Preasfințitului Părinte Daniil, episcop locțiitor al Episcopiei Daciei Felix. (p. 2-3). Părintele Juică este semnatarul unui cuvânt de învățătură: ,,Căci un Prunc S-a născut, un fiu ni S-a dat”. (p. 4) și vieți de sfinți de același autor: ,,Sfântul Ștefan. Întâiul mucenic creștin”. (p. 5). Tot în această categorie se cuprind rânduieli bisericești în 2017 precum și fotografii din activitatea curentă a bisericilor românești de aici. (p. 11-12).
Redacția a reușit să aducă în casele cititorilor chipuri de înaintași vrednici și artiști de astăzi: ,,Mihai Condali (1932-1977). Medalion biobibliografic”. (p. 7) este o rememorare a misiunii creatoare a poetului și ziaristului născut la Iablanca. Brândușa Juică în forma unui interviu ne face cunoscut travaliul artistic al pictorului Damian Corbuț din Sălcița în ,,Viață și creație”.
O contribuție deosebită este cea a lui Teodor Groza Delacodru în ,,Toponimele, legătura dintre glie și mesiceni”. (p. 10).

Felicitări confraților de slujire a altarului pentru frumoasa și valoroasa inițiativă publicistică prin care se îmbogățește presa rurală parohială! 

,,Foaia Săcoșană” nr. 4 (22) ̸ 2016

De la prof. Gheorghe Lungu am primit ultimul număr pe lunile octombrie-decembrie 2016 al publicației ,,Foaia Săcoșană” de la Sacoșu Mare.
            Editorialul ,,Instalare de preot în parohia Sacoșu Mare. Timiș” de Gheorghe Lungu. (p. 1). Evenimentul ceremonial al instalării unui preot într-o parohie rurală este din păcate unul din puținele evenimente din viața unei comunități sătești. În cazul bisericii ortodoxe ,,Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul este vorba de primirea părintelui Răzvan Marinescu în Duminica a XIX-a după Rusalii pe 2 Octombrie 2016.
            Din sumarul diversificat al revistei am mai reținut articole care popularizează ,,Cultura, ocupații(le), tradiții(le) la Sacoșu Mare (V)” de Petru Drăgan. (p. 2). Mai regăsim tot în publicație: cronică culturală, poezie, recenzii, evenimente petrecute în comună și informații.

            Revista poate fi consultată la biblioteca parohială! 

,,Suflet nou”, nr. 7; 8 ̸ 2016

Am primit la parohie, nr. 7 (285) și 8 (286) ale revistei satului bănățean de la Comloșu Mare împreună cu suplimentul școlar al acesteia ,,Suflet de copil”, nr. 13 ̸ 2016.
            Din cuprinsul acestor numere am reținut mai multe documentare, care uneori i-au aspectul unor solide studii așa cum bunăoară este cel a lui Ioan Olărescu, ,,Meseriașii și negustorii din Comloșu Mare (II)” – nr. 8, p. 11-14; mărturii din drumul devenirii: ,,‹‹Pățania›› mea cu Eminescu”, de prof. Traian Galetaru, nr. 8, p. 2-5; Laudatio adresat unor personalități: ,,Profesorul Ion Murariu. O viață închinată învățământului și culturii” de prof. Octavian Gruița, nr. 7, p. 7-8. Cele două materiale sunt unite de personalitatea Magistrului G. I. Tohăneanu suprins în ipostaza de președinte al Comisiei de Licență al Facultății de Filologie (1974) la examenul de stat reușit de Traian Galetaru, iar apoi în cea de prieten în cazul prof. Ion Murariu. Redăm un paragraf din cea de-a doua ipostază: ,,…Încă din anii studenției a fost marcat de personalitatea profesorului G. I. Tohăneanu, cu care stabilește o relație de prietenie, ce se întinde pe tot restul vieții. În casa din Giroc a domnului Ion Murariu, renumitul filolog timișorean a găsit, în ultimii ani de viață, o oază de liniște, iar plimbările făcute împreună prin pădure și Lunca Timișului l-au făcut să uite pentru un moment de viața tumultoasă din Timișoara și de unele probleme de sănătate…”. (p. 7).
            În paginile revistei întâlnim medalioane de înaintași: N. D. Petniceanu, ,,Un savant comloșean uitat de bănățeni!” (Romulus Vuia n. n.), nr. 8, p. 8. Mai regăsim în sumarul acestor numere: incursiuni în istoria locală, poeme, epigrame, rebus ș. a..

            Publicațiile pot fi consultate la biblioteca parohială!

miercuri, 21 decembrie 2016

,,Vatră nouă” nr. 195 / 2016

A apărut revista comunității locale din Giarmata Vii pe luna noiembrie în 16 pagini. Așa cum au fost obișnuiți atât revista propriu-zisă, cât și suplimentul religios ,,Iconostas” este doldora de activități desfășurate în biserica cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” din localitatea Giarmata Vii, comuna Ghiroda.
            Din cuprinsul bogat și diversificat al revistei am punctat câteva din realizările acestui număr: ,,Editorialul” ,,Testamentul Regelui Carol I (I) iscălit de Acad. Păun Ion Otiman, președintele filialei din Timișoara al Academiei Române. Am reținut doar două învățături din acest act semnat de primul rege al României cu prilejul împlinirii a 60 de ani (1899): Deviza vieții: ,,Tot pentru țară, nimic pentru mine” (p. 2) și înfăptuirea practică a acestui crez: ,,...Zi și noapte m-am gândit la fericirea României, care a ajuns să ocupe acuma o poziție vrednică între statele europene; m-am silit ca simțământul religios să fie ridicat și dezvoltat în toate straturile societății și ca fiecare să împlinească datoria sa, având ca țintă numai interesele statului...”. (p. 2).
            Mai consemnăm rubrica ,,Evocări” cu articolul ,,Arăturile de toamnă de bună calitate” de prof. univ. dr. Aurel Lăzureanu. (p. 5). O consistentă contribuție este realizată în paginile ,,Primăria vă informează...”.  De aici aflăm despre: menținerea transportului în comun între satul Giarmata Vii și Timișoara, supravegherea video a localității dar și de o inițiativă lăudabilă: ,,Se reabilitează parcul de la Giarmata Vii”. (p. 6). ,,Zilele satului Giarmata Vii – Überland” (p. 9) însuflețește rubrica ,,Eveniment”.
            Suplimentul ,,Iconostas” oferă cititorilor mai multe date din viața Parohiei, abordări catehetice și patristice ș.a.

            Părintele Vasile D. Suciu, parohul acestui așezământ religios și cultural istorisește desfășurarea unei întreceri: ,,Concursul Județean de creație religioasă Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș, ediția a VI-a”. Acesta s-a desfășurat pentru a treia oară în biserica parohială cu concursul Școlii Gimnaziale din Ghiroda și a celei Primare și Grădiniței din Giarmata Vii. Concursul s-a desfășurat pe 8 Noiembrie iar la cele trei probe: eseu religios, priceasnă, poezie au participat de astă dată 9 parohii / Școli Gimnaziale arondate acestui centru. Din acest Centru au participat 7 elevi care au obținut premii și mențiuni. Doi, Jurjescu Larisa, cls.a VIII-a, secțiunea eseu și Ciurescu Ovidiu, cls. a IV-a au obținut Premiul I și calificarea la faza județeană ce s-a desfășurat la Timișoara. Aceaste rezultate sunt completate cu cronica bisericii: ,,Din viața Parohiei”. (p. 14).
            Același destoinic mânuitor al învățăturii creștine, Vasile D. Suciu semnează o interesantă incursiune catehetică intitulată ,,Postul Nașterii Domnului” (p. 11) în care abordează dimensiunea liturgică a rugăciunii trupului omului prin primenirea postului. Pagina Patristică ,,Cugetări ale Sfinților Părinți” de prof. Valentina Popa.
            Am reținut cu bucurie popularizarea celui din urmă număr al revistei ,,Arhanghelul” în știrea ,,Apariții editoriale”. (p. 10). Mulțumiri Redacției pentru această menționare a unei foi editate într-o biserică aflată sub ocrotirea aceluiași hram ca cel al bisericii din Giarmata Vii.
            Revista ,,Vatră nouă” poate fi consultată pe site-ul: http://www.banaterra.eu/biblioteca/sites/default/files/vatra_noua_195.pdf


            

Împărtășirea copiilor în parohia Gătaia

În zilele de 19, 20 și 21 Decembrie cu începere de la orele 8,00 au fost mărturisiți și apoi împărtășiți copiii de la Liceul Teoretic din Gătaia. 
Sfânta Liturghie a fost oficiată la inițiativa C. Păr. Călin Negrea, parohul locului în biserica cu hramul ,,Învierea Domnului” din parohia Gătaia, protopopiatul Deta. În zilele de 19 și 20  au fost cei din ciclul primar și gimnazial. Au slujit cu acest prilej C. Păr. Matei Codruț de la Capela Spitalului de Psihiatrie și Iulian Popa de la parohia Colonia Gătaia.
Miercuri, 21 Decembrie au primit Taina Spovedaniei și elevii de la ciclul liceal al Școlii din localitate. Cu acest prilej a slujit și părintele Valentin Bugariu de la parohia Birda.
Copiii au fost însoțiți de prof. Nicoleta Luca și prof. Doru Popa, profesorii de religie de la școala de aici.

marți, 20 decembrie 2016

,,Bocșa Culturală” nr. 4 (95) / 2016

Prin amabilitatea doamnei Gabriela Șerban, directorul Bibliotecii Orășenești ,,Tata Oancea” am primit la parohie cel de-al 95 – lea număr (nr. 4 / 2016) al revistei trimestriale de cultură ,,Bocșa Culturală”.
            Așa cum am fost obișnuiți prin politica editorială a publicației și acest număr ne întâmpină laolaltă creativitatea, valoarea și dimensiunea integratoare a discursului jurnalistic. În acest număr regăsium rubricile tradiționale: ,,Eveniment”, ,,Să ne prețuim valorile!”, ,,Dascăli de frunte”, ,,Să vorbim corect românește”, ,,Povestea vorbei”. Acestora li se adaugă: incursiuni în istoria Banatului, proză, poezie, recenzii, cronică culturală, prezentarea unor reviste ș. a.. Între autori îi amintim pe Ion Marin Almăjan, Vasile C. Ioniță, Gabriela Șerban și mulți alții din Bocșa sau din imediata ei apropiere spirituală.
            Editorialul, ,,In memoriam N. D. Pârvu” iscălit de Ion Marin Almăjan propune cititorilor de azi din granița orașului de pe Bârzavă o reîntâlnire cu un înaintaș: scriitorul și profesorul universitar N. D. Pârvu. Pentru a da forță amintirii autorului, Gabriela Șerban a realizat o fișă de dicționar. Din aceasta aflăm de faptul că prof. N. D. Pârvu s-a născut la Bocșa la 6 sept. 1915 și a plecat în veșnicie în 1986. A obținut licența și apoi doctoratul la Universitatea clujană în perioada interbelică iar apoi fost aici dascăl și manager al Facultății de Psihologie: conferențiar, decan, profesor la Conservatorul ,,Gheorghe Dima” din oraș. S-a transferat la Universitatea din Timișoara unde a fost decan al Facultății de Filologie apoi șef al catedrei de Psihopedagogie până la pensionare în 1977.
            Între lucrările tipărite sunt amintite: Teoria evaluării, Sibiu, 1942; Studii de psihologie a artei, București, 1967; Teoria educației, București, 1969. (p. 2).

            Rubrica ,,Eveniment” propune mai multe popasuri sărbătorești: ,,Festivalul Concurs de creație și interpretare a poeziei în grai bănățean <<Tata Oancea>>. Ediția a XL-a” de Ioan Liuț. Autorul, consemnează faptul că acest Concurs este ,,cel mai longeviv – 40 de ani, cel mai amplu – două secțiuni, una dedicată copiilor, iar cealaltă adulților și cel mai mare – este cunoscută emulația de copii, an de an – urcând pe scena Casei Orășenești de Cultură din Bocșa peste o sută de copii din Banatul istoric, iar participarea bănățenilor din diaspora confirmă valoarea de netăgăduit a manifestării culturale care a devenit un simbol al orașului sau mai bine zis un <<brand bocșan>>!”. (p. 3).
            Pe lângă fiecare biserică din oraș, ortodoxă sau catolică se dezvoltă inițiative culturale: lansări de carte, cateheze, concerte de muzică sacră etc. Între toate acestea amintim pe cea din ziua de cinstire a Sfântului Ierarh Nicolae când cu un prilej festiv a fost lansat volumul Gânduri către Dumnezeu, Editura Tim, Reșița, 2016. Acest proiect de punere în valoare a creaților literar-artistice ale copiilor a fost inițiat și apoi susținut de Gabriela Șerban, managerul bibliotecii. (p. 5).
            Cu bucurie am regăsit în sumarul bogat al revistei (44 p.) o evocare a revistei de la Birda: ,,De 5 ani revista <<Arhanghelul>>  se află în casele și în inimile noastre!”. (p. 25-27). Semnatarul acestui cuvânt de omagiere, Gabriela Șerban a consemnat faptul că publicația de cultură și religie rurală de la Birda a ajuns și... în inimi, lucru mângâietor pentru editori și colaboratorii acesteia.
Revista ,,Bocșa Culturală” poate fi consultată pe site-ul: https://www.scribd.com/document/334718676/G-BocsaC-4-16-BC4-16-pmd

luni, 19 decembrie 2016

,,Anghelos” nr. 4 (56) / 2016

Am primit prin bunăvoința C. Păr. Drd. Dan Gîrjoabă ultimul număr al revistei Parohiei Ortodoxe de la Sânmihaiu Român la care părintele trudește și coordonează activitatea editorială de cinci ani.
Publicația debutează cu un Editorial semnat de părintele Pompiliu Rediș, parohul locului, ,,Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos”. (p. 1-2).
Sumarul revistei este deosebit de diversificat și valoros prin conținutul propus cititorilor: cronici ale activităților catehetice: ,,Pelerin acasă în Banat - Mănăstirea Izvorul Miron - <<Voronețul Banatului>>” (p. 5), cateheze: ,,Pilda Samarineanului milostiv. Omul de lângă om”. (p. 7-8), actualizări ale învățăturii creștine aplicate în comunitatea parohială: ,,Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. Arhanghelul Mihail, ocrotitor al Sânmihaiului”(p. 11), incursiuni în viețile sfinților: Sfântul Arhidiacon Ștefan, Sfântul Ierarh Nicolae, Sfântul Nectarie Taumaturgul. Alături de aceste materiale doritorii pot găsi: recenzii, poezii și meditații.
Alături de conținuturi religioase am regăsit o pagină de ,,Restituri” dedicată de astă dată unui instrumentist: ,,Pavel Roșu - un mare taragotist al pustei bănățene”. (p. 4).
Potrivit muzicologului Ovidiu Giulvezan, secolul XX a început cu Luță Ioviță și s-a încheiat cu Pavel Roșu. (†1999). Născut pe 12 Iunie 1931 la Sacoșu Mare a fost inițiat acasă în arta fluierului, taragotului și saxafonului de Gheorghe Cherciu ,,Ciubuloni”. A urmat apoi cursurile Școlii Populare de Artă din Timișoara, unde a devenit profesor de taragot. A fost solist instrumentist în mai multe orchestre timișorene (a Statului Regional, Casei de Cultură din Mehala, al Studenților, a Clubului 1 Mai) culminând cu cea a Ansamblului ,,Timișul”. Pentru măiestria interpretativă a fost răsplătit cu mai multe premii și distincții, între care amintim Marele Premiu ,,Palme dʼOr” al Festivalului Internațional de Folclor din Confolens (Franța).
Din paginile revistei (mulțumiri și pe această cale adresate Părintelui redactor șef Dan D. Gîrjoabă) aflăm despre o manifestare religioasă și culturală desfășurară anul acesta, pe 27 Septembrie la Birda: ,,Eveniment cultural al educației religioase și Anul Comemorativ al Sfântului Antim Ivireanul în parohia Birda”. (p. 9).
Revista poate fi consultată la biblioteca parohială!

duminică, 18 decembrie 2016

,,Vatra satului”, nr. 38 / 2016

Am primit la parohie, numărul pe septembrie - decembrie al revistei ,,Vatra satului”, periodic al Comunității din Ferendia,
Cel din urmă număr al acestei publicații se deschide un relatarea unui ,,fericit moment de vibrație creștină” (p. 2). Este vorba de istorisirea și semnificația unei zile și anume instalarea în parohie a tânărului teolog Gherasim Tiberiu Dan.
După oficierea Sfintei Liturghii într-o zi frumoasă de toamnă târzie (23 Octombrie), Preaonoratul Părinte Ioan Prisăcean, protopopul Detei l-a investit pe tânărul preot în slujirea pastorală prin semnele vizibile ale acestei slujiri: Evanghelia, Crucea și Cheia bisericii, adică propovăduirea Cuvântului lui Dumnezeu până la jertfă în toată vremea.
Îmbucurătoare este această frumoasă primire prin cronica ,,Fii binevenit Părinte drag!”, iscălită de prof. Iosif Marius Circa, din partea credincioșilor dar și proiectul de slujire al părintelui Gherasim: ,,învățarea rugăciunii” (catehizarea), respectul și păstrarea obiceiului locului din acest topos binecuvântat numit Ferendia. Mai mult din partea Părintelui Tiberiu Dan există de acum și sprijinul pentru apariția în viitor al revistei ,,Vatra satului”.
Același autor, semnează o altă bucată de suflet: ,,Ușa-document de la școala din satul Ferendia”. 
Articolul este pus sub pecetea unui clasic al cuvintelor, G. I. Tohăneanu, ,,Să nu ucidem cuvintele în care predecesorii noștri și-au rostit aleanul”. (p. 5). Pe această ușă sunt înscrise numele unor învățători, directori școlari precum și alte informații despre anii buni sau răi, cu precipitații sau secetă ș. a.
Șirul acestor dascăli este deschis de Maxim Mihai din Lighet (Pădureni), și este urmat de învățători din Răchitova, Jamu-Mic, Fizeș, Vărădia, Doman, Ilidia, Silagiu, Petrila, Marcovăț, Jebel, cu dascăli din Lăpușna. Sunt consemnați și învățători din sat: Cozac Teodor (1906-1909), apoi Covali Manuela și Dalea Stela. În șirul învățătorilor este amintită și Ana Usca, profesor, metodist, director școlar în Timișoara.
Prof. Ioan Traia este semnatarului unui documentar important pentru cercetarea monografică locală: ,,Nobili din comuna Jamu-Mare”. (p. 3-4).

Colindătorii la biserica din Birda

Duminică, 18 Decembrie 2016 după otpustul Sfintei Liturghii, credincioșii prezenți la Sfânta Liturghie în biserica cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” din parohia Birda au fost colindați de elevul Alexandru Orășanu de la Liceul Teoretic din Gătaia. Apoi un grup de copii de la Școala Gimnazială din Birda au interpretat un buchet de colinde tradionale românești.
Același grup va colinda la casele credincioșilor ortodocși în ziua de Ajun de Crăciun cu începere de la orele 10,00.
Tuturor le mulțumim pentru frumoasele urări împărtășite!

sâmbătă, 17 decembrie 2016

Eveniment cultural-spiritual la Giarmata Vii

Sâmbătă, 17 Decembrie, în biserica cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” din parohia Giarmata Vii s-a desfășurat evenimentul cultural-spiritual ,,Din an în an – în așteptarea Nașterii Domnului”. Manifestarea a cuprins rugăciune de mulțumire, slujbă de pomenire pentru Părintele prof. univ. dr. Aurel Jivi la împlinirea a 14 ani de la trecerea la cele veșnice. Au slujit C. Părinți: Vasile D. Suciu, Ioan Mermeze (Giarmata Vii), Caius Andrașoni (Ghiroda), Dan D. Gîrjoabă (Sânmihaiu Român) și Valentin Bugariu (Birda).
În partea a doua a fost susținut Concertul tradițional de Colinde ,,Din an în an” ajuns la cea de-a XI-a ediție. În acest an au colindat Corul copiilor de la Școala din localitate, Corul ,,Sf. Maria” al Parohiei Giarmata Vii. Dirijor Pr. Conf. univ. dr. Nicolae Belean, Corul Facultății de Teologie din Timișoara. Dirijor Diac. lect. univ. dr. Ion Alexandru Ardereanu.

Colindul a fost urmat de carte bisericească și științifică. Preotul Valentin Bugariu a vorbit despre o ediție îngrijită Aurel Jivi, Istoria Bisericească Universală, Editura Sirech, Craiova, 2016, 456 p. Volumul oferă celor interesați de istoria Bisericii, prelegerile susținute de Părintele Profesor Aurel Jivi la Teologia timișoreană în anii 1997-1999. Cele 52 de lecții din cuprinsul cărții sunt un omagiu memoriei Profesorului la împlinirea a 14 ani de la trecerea autorului în veșnicie dar și oferirea unui model științific în Anul Omagial al Educației religioase în Patriarhia Română. Personalitatea bisericească și culturală a Părintelui Jivi rămâne în amintirea noastră prin metoda de lucru, a principiul istoriografic oferit, obiectivitatea abordării științifice fără părtinire confesională, dar și prin susținerea presei teologice timișorene, a tinerei Secții de Teologie din cadrul Universității de Vest prin predarea cursului și seminarizarea disciplinei Istoria Bisericească Universală dar și prin acțiunea de consolidare a corpului profesoral prin participarea în comisiile de concurs pentru ocuparea posturilor didactice vacante. O inițiativă deosebită a fost implicarea Profesorului Aurel Jivi în trimiterea unor studenți meritoși la studii în străinatate pentru perfecționare. Între aceștia se rânduiește și Părintele ic. stavr. Vasile D. Suciu, parohul bisericii ortodoxe din Giarmata Vii.
Părintele Consilier Zaharia Pereș și Părintele Diac. lect. dr. Ion Alexandru Ardereanu au prezent două cărți editate de Parohia Giarmata Vii, îngrijite de Părintele Vasile D. Suciu: Din an în an. 77 de colinde și 7 scenete religioase, ediția a IV-a, Editura Partoș, Timișoara, 2016, 145 p. și Cum ne comportăm în biserică. Scurt îndrumător pentru credincioși, 2016, 16 p.. Acestea se înscriu în activitatea culturală și misionară a Parohiei Giarmata Vii de a face cunoscute colindele și scenetele religioase românești și felul cum trebuie să se comporte credinciosul la Sfânta Liturghie.
După rugăciune, colind și carte la final a venit rândul icoanei pe sticlă. A fost vernisată cu acest prilej expoziția de icoane pe sticlă realizată de Cercul de Pictură al Parohiei. Cu acest prilej au vorbit și au evidențat importanța acestei activități: prof. Daniela Buzatu, Inspector de Religie al jud. Timiș, prof. Veronica Adorian, prof. Nicoleta Spătar și părintele Vasile D. Suciu.

La final ca semn al apropiatului Praznic al Nașterii Domnului toți cei prezenți au interpretat colindul ,,O ce veste minunată”.

marți, 13 decembrie 2016

,,Foaia Săcălazului”, nr. 152 ̸ 2016

A apărut nr. pe luna noiembrie al publicației ,,Foaia Săcălazului”. Din cuprins aflăm de organizarea ,,Festivalului Răchiei” care s-a desfășurat în 12 Noiembrie. Manifestarea ajunsă la cea de a VIII-a ediție a fost inițiată și susținută de Asociația Culturală ,,Armonia”. Cu această ocazie a fost editată revista ,,Trăiască Răchia” surata mai mică a unei alte apariții inedite ,,Trăiască Berea” din Uzdin. A fost o competiție reușită și prin prezența a ,,76 de feluri de răchie aduse de pe tot întinsul Banatului istoric”. (p. 1).
            O realizare deosebită a publicației săcălăzene o reprezintă promovarea oamenilor locului. De astă dată este rândul doamnei prof. Ramona Onofrei. Profesor în învățământul primar la Școala Gimnazială din localitate, întâi profesor de religie apoi învățător ne mărturisește: ,,Am ales această meserie deoarece iubesc copiii și îmi face plăcere să lucrez cu ei. Ador inocența din ochii lor și îmi place să privesc lumea uneori prin ochii lor”. (p. 2).
            Din rubrica ,,Știri cultural-sportive” aflăm de lansarea cărții Amintirile nu au vârstă de Ghiță Blejușcă. (p. 3). Tot din acest număr mai aflăm despre ,,Aniversări”-le lunii dar și de ,,Propuneri venite de la cetățeni”. (p. 6).

            Revista poate fi consultată la biblioteca parohială!

Premierea copiilor participanți la Concursul Județean de Religie ,,Bucuria Nașterii în suflet de copil”

Marți, 13 Decembrie în cadrul Școlii Gimnaziale din Birda și a al Școlii Primare din Sîngeorge s-a desfășurat festivitatea de premiere a elevilor care au participat la Concursul Județean ,,Bucuria Nașterii în suflet de copil” desfășurat în școlile din Birda și Sîngeorge în 16-17 Noiembrie a. c.
            În cadrul acestui Concurs de cunoștiințe religioase au participat 8 copii din clasa a III-a din școlile de pe raza Parohiei. Copiii au fost răsplătiți de către organizatori, Inspectoratul Județean Timiș ̸ Arhiepiscopia Timișoarei cu premii constând în cărți, iconițe și diplome.
            Gânduri de gratitudine îndreptăm către doamnele învățătoare, doamnei directoare a Școlii, domnului profesor de religie.
            Felicitări copiilor participanți care ne-au făcut încă o dată bucuria de a ne reprezenta cu cinste în cadrul acestui Concurs Județean.


            Iată rezultatele:

Birda:
Locul I: Noje Narcis și Stoenescu David
Locul II: Varanis Denis și Mercia Cătălin
Locul III: Peagu Ioan
Mențiune: Țibuleac Roberta

Sîngeorge:
Locul I: Petcov Marco
Locul II: Chindriaș Mario 


vineri, 9 decembrie 2016

Taina Sfântului Maslu în parohia Gătaia

Vineri, 9. 12. 2016 cu începere de la orele 17,00 a fost oficiată Taina Sfântului Maslu de obște în biserica cu hramul ,,Învierea Domnului” din parohia Gătaia, protopopiatul Deta.
Cu acest prilej au slujit la invitația C. Păr. Călin Negrea, parohul locului, C. Păr. Codruț Matei de la capela Spitalului de Psihiatrie și Valentin Bugariu de la parohia Birda.
S-au aflat în comuniune și părtășie de harul lui Dumnezeu, credincioși și clerici bucurându-se cu toții de Cuvântul lui Hristos din paginile Evangheliei, de rugăciunea comună, de ungerea cu untdelemn sfințit, semn vizibil al împărtășirii de harul divin care intervine, alină, liniștește și vindecă durerile sufletești și trupești al tuturor celor care cu credință au trecut pragul bisericii.

marți, 6 decembrie 2016

Împărtășirea copiilor în parohia Birda

Marți, 6 Decembrie la sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae a fost oficiată Sfânta Liturghie în biserica cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” din parohia Birda, protopopiatul Deta cu începere de la orele 1000.
            Cu acest prilej au fost mărturisiți și cuminecați copiii din clasele V-VIII de la Școala Gimnazială din localitate. Elevii au fost însoțiți de profesorul de religie, precum și de alți dascăli care au participat la rugăciunea comună a Bisericii. Astfel că după clasele mici de la Birda și Sîngeorge, astăzi s-au apropiat de Hristos și colegii lor mai mari.
            La final toți copiii și credincioșii prezenți în Sf. biserică au primit din partea Parohie iconițe cu chipul Sfântului Ierarh Nicolae.

luni, 5 decembrie 2016

Taina Sfântului Maslu în parohia Folea

Duminică 4 Decembrie cu începere de la orele 15,00 a fost oficiată Taina Sfântului Maslu de obște în parohia Folea, protopopiatul Deta.
            Săvârșirea Sfintei Taine a Maslului încheie o zi de pregătire a hramului bisericii parohiale din localitatea timișeană, ,,Sfântul Ierarh Nicolae”. După spusele C. Părinte Ioan Sălvan, parohul locului, Duminica premergătoare hramului a avut o semnificație deosebită: a fost ziua în care mai mulți copii și credincioși s-au mărturisit și cuminecat cu Trupul și Sîngele Domnului apoi au participat la Taina Vindecării trupești și sufletești din Taina Maslului.
            În cadrul Tainei au slujit P. On. Păr. Ioan Prisăcean, protopopul Detei, C. Păr. Vasile Bica, pens, Achim Miloș (parohia Denta), Oliviu Crișan (Maternitatea Al. Odobescu), Ioan Sălvan (parohul locului), Dragan Giurgiev (parohia Voiteg), Sebastian Andrei Petrescu (parohia Percosova) și Valentin Bugariu (parohia Birda).
            Cuvântul de învățătură a fost susținut de P. On. Păr. Protopop care a scos în evidență trăirea credinței creștine. Pornind de la suferința femeii gârbove, pericopă evanghelică citită în Dumnica a XXX-a după Rusalii a fost dat ca mărturie  punere în practică a minunii, desprinderea de cele trupești și urmarea lui Hristos în duh și în adevăr. Cele mai bune exemple au fost în această perioadă cele două zile de praznic: pomenirea Sfântului Apostol Andrei, predicatorul Evangheliei la români și Ziua Națională ca zi a unității și demnității poporului nostru adunat în jurul Patriei și al Bisericii Ortodoxe.

            Credincioșii și clericii s-au rugat lui Dumnezeu pentru sănătate, au participat la faptele relatate de Sfintele Evanghelii iar apoi s-au împărtășit cu toții de harul Sfântului Duh.

joi, 1 decembrie 2016

Ziua Națională a României la Birda

La orele 900 a fost oficiată o slujbă de pomenire pentru eroii căzuți pentru libertatea, unitatea și independența poporului român din toate locurile și timpurile și în parohia Birda. Slujba a fost săvârșită la monumentele eroilor din localitatea Sîngeorge, atât la cel ridicat de români, cât și la cel înălțat de comunitatea sârbească de aici.
A fost și anul acesta alături C. Păr. Jivoin  de la parohia ortodoxă sârbă Denta, precum și oficialitățile locale: viceprimarul Comunei Birda, reprezentați ai Poliției precum și mai mulți angajați ai Primăriei.

Slujbe de pomenire au fost oficiate și în localitățile: Berecuța și Mănăstire, sate aparținătoare Comunei.

Sesiunea națională de comunicări științifice ,,Aradul-capitală a românilor transilvăneni”

În ziua de cinstire a Sfântului Andrei, apostolului românilor (29 Noiembrie) s-a desfășurat la Arad Sesiunea națională de comunicări științifice intitulată ,,Aradul-capitală a românilor transilvăneni” cu începere de la orele 830 – 1500.
            Organizatorii acestei manifestări culturale care a inclus: vernisajul unei expoziții ,,Primul Război Mondial și Marea Unire”, lansări de carte, sesiunea de comunicări propriu-zisă, vizionarea unui film documentar și audierea unui recital de colinde și pricesnse realizat de Corul ,,Emil Monția” din Arad au fost și anul acesta: Consiliul Județean Arad, Primăria Municipiului Arad, Centrul Cultural Județean Arad, Centrul Municipal de Cultură Arad, Universitatea de Vest ,,Aurel Vlaicu” din Arad, Arhiepiscopia Aradului, Serviciul Județean Arad al Arhivelor Statului la inițiativa D-lui Dr. Doru Sinaci.
            După prezentarea expoziției tematice a urmat în sala Ferdinand a Primăriei Aradului deschiderea sesiunii de comunicări în cadrul căreia au fost rostite cuvinte de bun venit din partea organizatorilor. Am aflat din această parte introductivă că sunt prezenți cercetători (profesori universitari, muzeografi, arhiviști, profesori din învățământul liceal, juriști, arhitecți, ingineri și preoți) din Cluj-Napoca, București, Bacău, Timișoara și Arad. De la Timișoara au participat: cercetător științific I dr. Ioan Hațegan, muzeograf I Ioan Traia, prof. dr. Dumitru Tomoni, prof. Adriana Dehelean și pr. dr. Valentin Bugariu. Temele prezentate au fost repartizate pe trei secțiuni. Secțiunea I și a III-a au fost moderate de Ioan Hațegan și Dumitru Tomoni respectiv Ioan Traia alături de profesori universitari și arhiviști din Arad și București.
Au fost lansate cu acest prilej șapte cărți între care amintim:
            Documente de la Constantin Brâncoveanu referitoare la Mănăstirea Argeșului (16881703), Editura Ordessos, Pitești, 2016. (autor Laurențiu Szemkovics); O cronologie a cenzurii în România, Editura Tritonic, București, 2016. (coord. Marian Petcu); Sebastian Stanca (1878-1947). Un cleric cărturar din Sebeșul de altădată, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2016. (coord. Mihai Octavian Groza).
            Din partea parohiei Birda a participat la această Sesiune de comunicări, preotul Valentin Bugariu cu tema: ,,Protopopul Dr. Ștefan Cioroianu (1886-1970. Etape spre o monografie”. 


marți, 29 noiembrie 2016

Gânduri la Ziua Națională

         Sărbătorim la sfârșitul lui Noiembrie și în prima zi a lui Decembrie două momente deosebite din istoria spiritualității poporului român: Ziua Sfântului Apostol Andrei (30 Nov.) încreștinătorul românilor și Ziua Națională (1 Dec.) ca moment al unității și solidarității românilor fărâmițați în cele trei Țări Românești.
            Mândria că suntem români, că avem valori incontestabile care ne-au menținut ca popor de-a lungul vremii. O cultură bună sau rea, dar superioară multora care ne-a fost reazim și datorită căreia nu am fost asimilați de popoarele care vremelnic ne-au stăpânit. Și cu toate acestea am rămas străjeri ai Carpaților, ai câmpiilor mănoase până la Marea cea mare.
            Capcana contemporaneetății constă în părăsirea valorilor naționale strivite de tăvălugul nu întotdeauna civilizator al Europei. De aceea și întrebarea justă de ce să sărbătorim?
            Sărbătoarea religioasă și cea națională sunt momente în care dăruim sufletului nostru hrană îmbelșugată, trupului tihnă și omului întreg privire spre Veșnicia udată de lacrimiile și sângele înaintașilor, temelia țării. Grija față de ȚARĂ ar trebui să ne fie tuturora CREZUL existenței de zi cu zi. Patria ca loc de taină, locuință nu doar al generației de astăzi cît și a moșilor și strămoșilor noștri.
            De aceea uitând măcăr acum de egoismul și individualismul nostru să cinstim ziua, ca o rememorare a începuturilor apostolice ale creștinismului românesc și a desăvârșirii unității statale a românilor din provinciile istorice. Să înălțăm o rugăciune, să aprindem o lumânare, să dăruim o floare Jertfei celor care nu mai sunt dar care ne-au dăruit nouă o Țară frumoasă cum alta nu mai e. Așa cum odinioară poetul nepereche Nichita Stănescu afirma: ,,Limba română este patria mea” și noi să ne facem Patrie din valorile națiunii noastre: limba, credința și tradițiile noastre.
            Un gând străbate clipa:
            La mulți ani ROMÂNIA! La mulți ani ROMÂNE!

            

luni, 28 noiembrie 2016

Premierea elevilor la Concursul Județean de Religie ,,Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș”

Marți 29 Noiembrie cu începere de la orele 9,00 a avut loc la Școala Gimnazială din Birda festivitatea de premiere a elevilor care au participat la Concursul Județean de Religie ,,Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș”, faza zonală desfășurată în 7 Noiembrie la Liceul Teoretic ,,Sfântul Nicolae” din Deta.
Au fost premiați copiii: Noje Flavia și Prună Sarah, cls. a II-a la poezie și desen și Murgea Cristian, cls. a VI-a și Weisz Markus, cls. a VIII-a la desen și eseu religios.
Tuturor participanților sincere felicitări!
 

In memoriam Nicolae Bocșan, Editura Tim, Reșița, 2016, 199 p..

Prin grija și truda doamnei Gabriela Șerban și a părintelui Silviu Ferciug de la Bocșa a fost editat cel dintâi volum comemorativ închinat profesorului universitar și cercetătorului trecutului istoric, Nicolae Bocșan intitulat In memoriam Nicolae Bocșan, volum îngrijit de Gabriela Șerban și pr. Silviu Ferciug, Editura Tim, Reșița, 2016, 199 p..
            Cartea a apărut la prestigioasa editură reșițeană condusă de domnul Gheorghe Jurma, critic literar și editor prin vocație în cadrul colecței ,,Bocșa – istorie și cultură” realizată de Biblioteca Orășenească ,,Tata Oancea” din Bocșa la inițiativa aceluiași bibliotecar și animator cultural Gabriela Șerban, directorul Bibliotecii Orășenești.
            Prefața volumului este iscălită de Gh. Jurma care precizează: ,,La scurtă vreme de la despărțirea de Nicolae Bocșan (1947-2016), orașul natal al istoricului cinstește memoria acestei personalități reprezentative a Bocșei și a culturii române prin realizarea cărții de față. Doi intelectuali destoinici – biblioteca Gabriela Șerban și preotul Silviu Ferciug – s-au îngrijit să aducă în cuprinsul volumului informații și caracterizări variate care să contureze cât mai clar și solid un portret care de acum se înfățișează eternității”. (p. 5).
            Cuprinsul cărții este deosebit de bogat și variat structurat pe temele majore ale studiului monografic: viața, opera (lista lucrărilor științifice (p. 15-63) însoțită de ilustrații ale acestora (p. 64-67). Medalionul biobibliografic este susținut de două mărturii ale istoricului Bocșan prezent în urbea natală la decernarea titlului de Cetățean de Onoare (2008) și lansarea unui volum închinat Corului bisericesc din Bocșa Română (2015). O altă dovadă de cinstire o reprezintă amintirea istoricului Bocșan în răbojul vremii cu cel mai nobil înțeles etimologic și anume acela de ,,a i se uita cuiva răbojul”, deci și acela de ,,a-l uita moartea”. Sunt amintite trei astfel de reușite: Gabriela Șerban, ,,Din inimă vă mulțumesc și mărturisesc: iubesc Bocșa și bocșenii mei!” (p. 85-92); Titus Crisciu, ,,Istoricul Nicolae Bocșan la 60 de ani” (p. 104-107); Vasile Bogdan în dialog cu prof. univ. dr. Nicolae Bocșan (p. 108-142) și Viorel Dorel Cherciu, ,,Nicolae Bocșan – Benedictinul cercetării istoriografice” (p. 157-159). Am reținut o pecete pusă marelui dispărut de G. Șerban: ,,Istoricul Nicolae Bocșan este, indiscutabil, un veritabil bănățean, dar, în același timp, fiu al Bocșei, iar pentru noi, bocșenii, este onorant faptul că această remarcabilă personalitate cultural-istorică, de talie internațională aparține orașului nostru”. (p. 86). Volumul se încheie cu un grupaj de articole sub genericul ,,In memoriam” (p. 162-170) realizate de Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, Preaonoratului Părinte dr. Daniel Alic, consilier cultural al Eparhiei Caransebeșului și Gabriela Șerban. Tot pe această coordonată sunt redate mesaje de condolianțe din presă: ,,Ultimul rămas bun! Din presa vremii”. (p. 171-184). Ilustrațiile de final (p. 185-188) dau textului forță expresivă.
            Nicolae Bocșan a fost bibliotecar, profesor universitar, decan, rector, director de Institut de Institut de Istorie care astăzi îi poartă numele. S-a născut în 24 Septembrie 1947 în Bocșa, jud. Caraș-Severin. Locurile natale au rămas întipărite pentru totdeauna în sufletul său. Dintr-o relatare tomnatică aflăm: ,,…Nu am făcut o cercetare genealogică. Știu însă că la sfârșitul secolului al XVIII-lea casa în care locuiesc acum era deținută de familia Pandur, din care se trăgea mama, al cărei nume de fată era Maria Pandur. Din povestirile părinților știu că bunicul a fost cojocar, pe lângă ocupația de bază, acea de agricultor.
            Tatăl meu, Ion, se trage dintr-o altă familie, Bocșan, care au fost cândva înstăriți, au avut cazan de țuică. Știu că avea ramuri și în Banatul sârbesc, unde numele Bocșan era frecvent”. (p. 113). După studii liceale la Bocșa la umbra profesorului de istorie a urmat cursurile Facultății de Istorie și Filozofie ale Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (1965-1970). Din anul admitere în învățământul superior și până în vara lui 2016 Universitatea din Cluj a pus stăpânire pe tânărul student, iscusitul cercetător și generosul profesor. A parcurs treptele devenirii universitare, după un debut în cea din urmă profesiune a lui Blaga, cea de bibliotecar (1970-1977): asistent (1978-1982), lector (1982-1990), conferențiar (1990-1994), profesor (1994) la catedra de Istorie Modernă și totodată conducător de doctorat. A propus pentru studenții clujeni trei cursuri: Istoria Modernă a României, Relații Internaționale în epoca modernă și Istoria Bisericii Românești în perioada modernă.
            Pregătirea științifică a fost pentru tânărul absolvent o prioritate, pentru a-și însuși noi cunăștințe, a accesa noi documente dar și a deprinde noi metode didactice a urmat diverse stagii de pregătire la Varșovia (1986), Bruxelles (1993) și Paris (1999). Din 1986 este doctor în istorie al Universității Babeș-Bolyai. Profesorul a fost întotdeauna dublat de experiența administrativă: prodecan (1991-1992) și decan (1992-1996) al Facultății de Istorie și Filozofie. Colaboratorul cel mai apropiat, rectorul Andrei Marga își amintește: ,,Ca decan așa cum atesta documentele de arhivă, Nicolae Bocșan a susținut cu o voce inconfundabilă inițiativele majore care au reformat Universitatea clujeană. El a sprijinit măsurile Rectoratului și hotărârile Senatului care au schimbat în mod salutar Universitatea după 1993…”. (p. 190), apoi prorector (1996-2004; 2008) și rector (2004-2008). De asemenea a fost vicepreședinte al Consiliului Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior (1995) și director al Institutului de Studii Istorice Italo-Român din Cluj-Napoca (2003), fondator al Institutului de Istorie Ecleziastică din Cluj-Napoca (2005).
            A publicat în reviste de specialitate: ,,Studia Universitatis Babeș-Bolyai. Historia”, ,,Echinocţiu”, ,,Tribuna”, Steaua (Cluj-Napoca), ,,Tibiscus” (Caransebeș), ,,Banatica” (Reșița), ,,Altarul Banatului”, ,,Studii de Istorie a Banatului” (Timișoara), ,,Revista Teologică” (Sibiu) și în volume colective la Timișoara, Cluj-Napoca, Oradea, Baia Mare.
            Între studiile imprimate amintim doar câteva: ,,Solidaritate națională și separație bisericească în Banat și Transilvania în secolul al XIX-lea” (1994-1996); ,,Ideea de națiune la români în secolul al XIX-lea” (1996); ,,Istoria regională între anii 1970-1995. Cazul Transilvaniei și Banatului” (1999); ,,Gândirea politică românească din Transilvania și Banat (1849-1914)” (2007); ,,Clerul ortodox din Banat în secolul al XVIII-lea” (2015); ,,Mănăstirile din Banat și Arad la sfârșitul secolului al XVIII-lea și în secolul al XIX-lea” (2014).
            Fie ca autor principal sau în colaborare sau editor a publicat mai multe volume: sinteze de istorie, documente, corespondență, cronologii, cursuri universitare. Selectiv amintim câteva: Contribuții la istoria iluminismului românesc, Timișoara, Ed. Facla, 1986, 427 p.; Memorialistica revoluției de la 1848 în Transilvania, editori Nicolae Bocșan, Valeriu Leu, Cluj- Napoca, Dacia, 1988, 306 p.; Cultură și societate în epoca modernă, coordonatori Nicolae Bocșan, Nicolae Edroiu, Aurel Răduțiu, Cluj-Napoca, Dacia, 1990, 304 p.; Profesorul universitar doctor Pompiliu Teodor la vârsta de 60 de ani. Bibliografia operei, coordonatori Nicolae Bocșan, Nicolae Edroiu, Aurel Răduțiu, Cluj-Napoca, 1990; Convergențe europene. Istorie și societate în epoca modernă, coordonatori Nicolae Bocșan, Nicolae Edroiu, Vasile Vesa, Cluj-Napoca, Dacia, 1993, 230 p.; The Austrian Military Border. Its Political and Cultural Impact, editori Nicolae Bocșan, Liviu Maior, Ioan Bolovan, Iași, Glasul Bucovinei, 1994, 120 p.; David Prodan, Puterea modelului, coordonatori Nicolae Bocșan, Nicolae Edroiu, Liviu Maior, Aurel Răduțiu, Pompiliu Teodor, Cluj-Napoca, Centrul de Studii Transilvane, 1995, 295 p.; Ideea de națiune la românii din Transilvania și Banat (Secolul al XIX-lea), Reșița, Cluj-Napoca, Banatica, Presa Universitară Clujeană, 1997, 256 p.; Identitate și alteritate. Vol. 2: Studii de imagologie, coordonatori Nicolae Bocșan, Sorin Mitu, Toader Nicoară, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 1998, 386 p.; Manual multifuncțional de istorie modernă a României, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 1998, 211 p. (în colab.); Revoluția de la 1848-1849 în Europa Centrală. Perspectivă istorică și istoriografică, coorodonatori Nicolae Bocșan, Camil Mureșanu, Ioan Bolovan, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2000, 470 p.; Revoluția de la 1848 din Transilvania în memorialistică, în colab. Valeriu Leu, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2000, 515 p.; Cronologia Europei Centrale (1848-1989), coordonatori Nicolae Bocșan, Valeriu Leu, Iași, Polirom, 2001, 356 p.; Identitate și ateritate. Vol. 3. Studii de istorie politică și culturală. Omagiu profesorului Liviu Maior, editori Nicolae Bocșan, Sorin Mitu, Toader Nicoară, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2002, 439 p.; Școală și comunitate în secolul al XIX-lea. Circularele școlare bănățene, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2002, 496 p. în colab cu Valeriu Leu; Țările Române și Balcanii în secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Curs universitar, Cluj-Npoca, Universitatea ,,Babeș-Bolyai”, 2002, 101 p.; Episcopul Ioan Vancea. Pastorale și circulare: 1865-1869, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2003, 317 p. în colab  cu Mirela Andrei; In memoriam: Mitropolitul Andrei Șaguna. 1873-2003, coordonatori Nicolae Bocșan, Mircea Păcurariu, Ioan Vasile Leb, Alexandru Moraru, Ioan Chirilă, Cluj-Napoca, Renașterea, 2003, 404 p.; La începuturile Episcopiei Lugojului. Studii și documente, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2003, 381 p., în colab cu Camelia Vulea; Revoluția de la 1848 în Munții Apuseni. Memorialistică, Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2003, 209 p., în colab. cu Rudolf Gräf; Tentația istoriei. În memoria profesorului Pompiliu Teodor, cordonatori Nicolae Bocșan, Ovidiu Ghitta, Doru Radosav, Cluj-Npoca, Presa Universitară Clujeană, 2003, 672 p.; colab la tratatul Academiei Istoria românilot. Vol. 7 ̸ 1: ,,Constituirea României moderne (1821-1871), coordonator Dan Berindei, București, Editura Enciclopedică, 2003, p. 709-722; Andrei Șaguna. Corespondență. Vol. I ̸ 1, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2005, 568 p., în colab cu Ioan Vasile Leb, Gabriel Gârdan, Pavel Vesa, Bogdan Ivanov; Andrei Șaguna. Corespondență. vol. I ̸ 2, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2007, 308 p., în colab. cu Ioan Vasile Leb, Gabriel Gârdan, Bogdan Ivanov, Vasa Lupulovici, Ioan Herbil; Andrei Șaguna. Corespondență. Vol. II, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2008, 609 p., în colab cu Ioan Vasile Leb, Gabriel Viorel Gârdan, Beatrice Dobozi; Identități confesionale în Europa Central-Orientală (sec. XVII-XXI), coord. Nicole Bocșan, Ana Victoria Sima, Ion Cârja, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2009, 617 p.; Instituțiile Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania (1850-1918). Studii, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2009, 414 p. în colab cu Ioan Vasile Leb, Marius Eppel, Gabriel Gârdan, Memoriile unui ierarh uitat: Victor Mihályi de Apșa (1841-1918), Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2009, 360 p., în colab cu Ioan Cârja, Luminița Wallmer Bărbulescu; Contribuții la istoria eclesiastică a Banatului, coord. Nicolae Bocșan, Crișu Dascălu, Timișoara, David Press Print, 2011, 347 p.; Marele Război în memoria bănățeană (1914-1918). Antologie, ediție, studii și note de Nicolae Bocșan și Valeriu Leu, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2012, 807 p., Marele Război în memoria bănățeană (1914-1919). Vol. II. Memoriile lui Pavel Jumanca. Antologie, ediție, studii și note de Nicolae Bocșan, Valeriu Leu, Mihaela Bedecean, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană. Academia Română / Centrul de Studii Transilvane, 2013, 666 p.; Marele Război în memoria bănățeană (1914-1919). Vol III. Antologie, ediție, studii și note de Nicolae Bocșan, Valeriu Leu, Mihaela Bedecean, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană. / Centrul de Studii Transilvane, 2015, 490 p..
            Prin această reușită, autorii – Gabriela Șerban și Silviu Ferciug – au dat locuitorilor Bocșei, bănățenilor și Țării un veritabil volum biobibliografic închinat memoriei Profesorului Nicolae Bocșan prin care cititorii pot regăsi repere de aprofundare a istoriei române cu felurite direcții de studiu.

            Felicitări autorilor iar cititorilor răbdare în dezvelirea personalității unui om, a unui istoric și mai ales al unui formator de conștiințe umane prin una din cele mai sensibile și mișcătoare discipline: ISTORIA!